Dintre câte-mi erau ştiute, atât de mărunte unele, credeam că-mi sunt şi cunoscute, nici nu credeam că vreodată, trăind, voi avea mai multe de înţeles, că pot, din mers, învăţa, în locul altora, o lecţie. Eu, mai bine, ori mai puţin bine, am trecut de ea, într-un timp ce este deja un trecut, pentru tine e continuu şi veşnic nouă…
Fiind mereu cârtitori, oamenii şi-au făcut întrebări, mereu aceleaşi, pe care altora le pun, pentru a şti, dinaintea faptelor, dacă se vor găsi împotrivitori ai prezentului şi ai viitorului, pe cei ce ştiu despre trecut, crezând în ideea că mâine va fi după chipul şi asemănarea sai, închipuindu-şi că orice schimbare păstrează neschimbarea ca pecete, blazon şi adevăr indestructibil a tot ceea ce urmează şi tot ceea ce va fi. Aceleaşi fiind întrebările, mereu aceleaşi sunt răspunsurile, lipsite de curajul, celor ce privesc peste umăr, de a privi peste umăr, nevinovaţi şi nepăsători, şi pline de indiferenţa celor care întreabă spre a se putea bucura de minciuna care să lase timp de răsuflare uşurată, cea de dinaintea furtunilor ce nu pot să nu vină.
qwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnmqwertyuiopăîâasdfghjklşţzxcvbnm
